Este foarte important să acceptăm cu bucurie realitatea că „copiii sunt un dar de la Dumnezeu”. Doar că unii oameni merg mai departe cu raţionamentul, afirmând că, din moment ce copiii sunt un dar de la Domnul, este greşit să facem paşi în direcţia reglementării şi planificării timpului când vom îi vom avea sau a numărului de copii pe care îi facem.

În răspuns, putem observa faptul că Biblia ne spune, de asemenea, că soţia este un dar de la Dumnezeu (Proberbe 18:22), fără ca aceasta să însemne că este greşit ca omul să fie singur (1 Corinteni 7:8). Faptul că ceva este un dar de la Dumnezeu nu înseamnă că este greşit a fi un bun administrator al momentului în care îl vei dobândi. Este greşit să presupunem că dacă „A” este bun şi este un dar de la Dumnezeu, atunci trebuie să încercăm să obţinem câţi mai mulţi de „A” posibil. Dumnezeu a făcut lumea aceasta în modalitatea în care trebuia făcută şi nu ni se cere să facem totul cu maximă măsură. Din motive ce ţin de de viaţa spirituală, poate fi înţelept uneori să nu te căsătoreşti. La fel, din aceleaşi motive, poate fi înţelept să reglementezi mărimea unei familii şi să decizi când este mai bine ca ea să fie lărgită. Aşa cum Wayne Grudem spunea, „este bine să acordăm o mai mică atenţie unor activităţi bune pentru a ne putea focaliza pe alte activităţi bune”.

…Citeşte mai departe

Reclame

Cum ar trebui să se raporteze cuplul ce se pregăteşte de căsătorie la păcatele sexuale din trecut?

(traducere şi adaptare după John Piper)

Mai întâi de toate, ar trebui să existe o deschidere totală şi o sinceritate deplină cu privire la ceea ce ai făcut. Acum, asta o să fie destul de greu, iar unii oameni vor spune „Ar fi cel mai bine dacă ea (sau el) nu ar afla.”  Doar că eu nu cred asta. Nu o cred…

Eu şi soţia mea, Noël , nu am făcut sex cu nimeni înainte de căsătorie. Nici unul cu celălalt, dar nici cu o altă persoană, exceptând situaţia în care ea nu îmi spune adevărul (dar ştiu că ea nu mă minte). Totuşi, ea a avut un prieten sau doi înainte şi îmi amintesc cât de inconfortabil m-am simţit gândindu-mă la asta şi  întrebându-mă „Ce or fi făcut? Au făcut ceva? S-au comportat nepotrivit?”.

Aşa că la un moment dat am întrebat-o: “L-ai sărutat vreodată?” (era vorba de o relaţie din liceu). Iar ea a răspus: „Da.” Totul în mine s-a cutremurat la ideea asta, înţelegeţi voi… Nu-i aşa că-i ciudat? Oamenii de astăzi se grăbesc atât de mult în a a-şi începe viaţa sexuală, încât un sărut probabil că nu mai înseamnă nimic pentru nimeni. Dar a însemnat mult pentru mine. Am vrut să întreb şi „Cum?”, dar nu am mers atât de departe.

…Citeşte mai departe