Planning familial în lumina Scripturii (1)

iulie 3, 2010

Este foarte important să acceptăm cu bucurie realitatea că „copiii sunt un dar de la Dumnezeu”. Doar că unii oameni merg mai departe cu raţionamentul, afirmând că, din moment ce copiii sunt un dar de la Domnul, este greşit să facem paşi în direcţia reglementării şi planificării timpului când vom îi vom avea sau a numărului de copii pe care îi facem.

În răspuns, putem observa faptul că Biblia ne spune, de asemenea, că soţia este un dar de la Dumnezeu (Proberbe 18:22), fără ca aceasta să însemne că este greşit ca omul să fie singur (1 Corinteni 7:8). Faptul că ceva este un dar de la Dumnezeu nu înseamnă că este greşit a fi un bun administrator al momentului în care îl vei dobândi. Este greşit să presupunem că dacă „A” este bun şi este un dar de la Dumnezeu, atunci trebuie să încercăm să obţinem câţi mai mulţi de „A” posibil. Dumnezeu a făcut lumea aceasta în modalitatea în care trebuia făcută şi nu ni se cere să facem totul cu maximă măsură. Din motive ce ţin de de viaţa spirituală, poate fi înţelept uneori să nu te căsătoreşti. La fel, din aceleaşi motive, poate fi înţelept să reglementezi mărimea unei familii şi să decizi când este mai bine ca ea să fie lărgită. Aşa cum Wayne Grudem spunea, „este bine să acordăm o mai mică atenţie unor activităţi bune pentru a ne putea focaliza pe alte activităţi bune”.

Pe când predam un curs în cadrul unui seminar din Africa, un student a făcut o observaţie sensibilă în legătură cu aceste direcţii. El a punctat mai întâi faptul că, în contextul creaţiei, porunca de a ne înmulţi a fost dată împreună cu porunca de a-l supune. Dumnezeu i-a binecuvântat, şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul, şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ” (Geneza 1:28). Apoi studentul a întrebat cum poate şti un fermier (a crescut într-o societate orientată cu precădere spre agricultură) cât de mult teren să cultive. Răspunsul, bineînţeles, a fost că va cultiva atât cât poate gestiona în mod rezonabil. În mod similar, este drept ca un cuplu să caute să aibă acel număr de copii pe care crede că îl poate creşte rezonabil, în lumina celorlalte responsabilităţi pe care le are. Pe acelaşi ton, Wayne Grudem punctează: „Nu este necesar să maximizăm numărul de copii pe care îi avem, mai mult decât să supunem mereu pământul – însămânţare, creştere, recoltare, etc.”

În realitate, deci, este adevărat că este „ferice de omul care îşi umple tolba de săgeţi cu ei (copiii)” (Ps.127:5) dar Dumnezeu nu a dat tuturor tolbe de aceeaşi mărime. Prin urmare, controlul naşterilor este un dar de la Dumnezeu care va fi folosit pentru a decide cu înţelepciune mărimea unei familii, la fel şi pentru a căuta să avem copii la momentul în care este înţelept ca ei să apară.

Sursa: desiringGod, (traducere şi adaptare după John Piper)

Reclame

2 răspunsuri to “Planning familial în lumina Scripturii (1)”

  1. […] familial şi învăţăturile Sfintei Scripturi, într-o serie de articole intitulate “Planning familial în lumina Scripturii“, inspirate din scrierile pastorului John […]

  2. […] iulie 3, 2010 Familia crestina si planningul familial Pe blogul “Cuplul Creştin” puteţi găsi astăzi răspuns la întrebarea “este controlul naşterilor în acord cu adevărul biblic ”copiii sunt un dar de la Domnul?”.  […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: