Foto: descopera.ro

Începuturile relației vin la pachet, cel mai adesea, cu pericole și riscuri greu de sesizat de pe tărâmul acesta romantic. De foarte multe ori dragostea la care am visat de mici copii poate fi simulată de infatuare. Ea este, astfel, înlocuită de aceasta, falsificată fin, și, aparent, veritabil. Infatuarea poate fi definită (Sexton, 1980) ca răspunsul emoțional imatur față de o persoană de sex opus, pe baza unor caracteristici superficiale sau idealizate, mai degrabă decât pe abordarea celeilalte persoanei ca și un întreg. O persoană infatuată tinde să se relaționeze la celălalt ca la un obiect de manipulat, de controlat, sau de folosit, întrucât cel îndrăgostit tinde să se identifice cu celălalt.

„Stai bre, hoo, că ne-ai pierdut”, veți spune. „Ce vrei să zici cu asta?”

Well, să fiu sincer, nu doream decât să vă atrag atenția.  Asupra a ce? Veți afla imediat.

Pe când mă aflam la frumoasa vârstă a coșurilor care nu mai trec, la o ieșeală cu prietenii, m-am… îndrăgostit, până peste urechi și, aparent, iremediabil! Simțeam că zbor, eram într-o stare de permanentă visare și fiecare secundă departe de EA mi se părea o dramă. Am plâns, m-am convertit la poezie, am cântat, am visat, am făcut planuri. Am spus… ”O IUBESC” și ”MOR” încă din prima seară. Ea nu știa încă, dar avea să afle, ceva mai târziu.

Citește mai departe…

Reclame